Tradiții de Revelion în România

Noaptea dintre ani este pentru toți un prilej de bucurie și speranța unui nou început. De Revelion, ne dorim să petrecem împreună cu persoana iubită, cu prietenii apropiați sau cu familia, momente care să ne reamintească de ce sunt atât de importante relațiile dintre oameni.

În aceste zile de sărbătoare din preajma Crăciunului și a Anului Nou, ne întâlnim cu diferite tradiții, obiceiuri populare și uneori… cu superstiții pe care le respectăm sau care ne amuză, dar pe care nu putem să nu le ignorăm. Te-ai întrebat vreodată care sunt cele mai întâlnite tradiții și obiceiuri de Revelion? Și, mai ales, de unde vin ele și ce semnificație au în credința populară? Ți-am pregătit o listă cu cele mai interesante tradiții și superstiții, astfel că data viitoare când te vei întâlni cu ele, vei ști exact de unde unde vine fiecare.

Tradițiile populare românești care se leagă de noaptea de Anul Nou

Aceste obiceiuri care s-au păstrat mai cu seamă în România rurală au un farmec deosebit, și le poți aprecia indiferent dacă ești o persoană modernă sau mai tradițională. Obiceiuri precum Sorcova, Capra sau Ursul vin din cultura populară românească și au rădăcini adânci precum ale poporului român. Ele se practică sub anumite forme și la oraș, însă cel mai bine le poți observa dacă mergi în sate din Maramureș sau Bucovina. Acolo vei avea parte de un adevărat spectacol de culori și tradiții, pe care nu-l vei uita prea ușor. Dacă îți petreci anul acesta revelionul la Baia Mare, în Maramureș, interesează-te unde poți asista la câteva dintre aceste tradiții frumoase. Iată cele mai interesante dintre ele:

Plugușorul

În Ajunul Anului nou, copiii și tinerii pleacă la urat în vecini, cu Plugușorul. Acest obicei vestește un an roditor și plin de belșug pentru cei care primesc urarea. În unele sate, unde tradiția încă se menține, tinerii se înarmează cu bice, clopoței și un ”buhai”. Acesta este confecționat dintr-o oală sau o ulcică goală, acoperită cu piele tăbăcită, la care se atașează o șuviță din păr de cal. Când este udată și trasă cu mâna, șuvița scoate un sunet asemănător răgetului unui buhai (bou).

Sorcova

Cu siguranță ai mers chiar și tu cu Sorcova atunci când erai copil. Este unul dintre cele mai frumoase și des întâlnite obiceiuri de Anul Nou. Copiii se adună, dis-de-dimineață, de Anul Nou, și pleacă să colinde casele oamenilor cu o sorcovă. Aceasta este un obiect plin de culoare, de obicei o nuia, la care au fost atașate bucăți subțiri din cârpe sau hârtie colorată. Sorcova poate avea flori sau alte accesorii, în funcție de creativitatea celor mici. Copiii merg cu sorcova pe la casele vecinilor sau rudelor și le urează un An Nou îmbelșugat, cu sănătate și prosperitate. În unele zone, ”sorcovirea” este însoțită de aruncatul orezului, un simbol pentru belșug. În schimbul urărilor, cei mici primesc colaci, nuci, fructe și bani.

Capra

Ritualul Caprei este întâlnit și în marile orașe, dar are cel mai mult farmec tot în zonele rurale, unde tinerii își arată măiestria atunci când confecționează costumul specific acestui ritual. Capul caprei este confecționat dintr-un lemn, secționat în zona mandibulei, pentru a putea fi acționat cu ajutorul unei sfori și a face zgomot. Costumul este întregit de cornițe, panglici multicolore, hârtie sau piele, în funcție de creativitatea autorului. Capul caprei este înfipt într-un băț care se sprijină pe pământ și este mânuit de cel care ”dansează” capra. Acest obicei este întâlnit în aproape toate zonele țării și datează de câteva sute de ani, fiind menționat încă din vremea lui Dimitrie Cantemir.

Ursul

Acest obicei spectaculos este mai des întâlnit în zona Moldovei și în Bucovina, unde ursul este un animal venerat. ”Umblatul cu ursul” presupune o ceată de tineri cu tobe și alte instrumente muzicale, care acompaniază un personaj acoperit de o blană de urs. Aceasta poate fi una veritabilă, purtată pe umeri de unul dintre colindători, sau un costum care sugerează apariția unui urs. ”Ursul” mormăie, merge sacadat și uneori chiar dansează în fruntea alaiului care îl conduce în sunetul tobelor. Se crede că acest obicei, care semnifica purificarea solului pentru anul care urma să vină, se păstrează din timpuri străvechi, având origini traco-getice.

Tradiția calendarului cu ceapă

Pentru cei care vor să știe cum va fi vremea în anul care urmează, există o tradiție care se păstrează din străbuni. În noaptea de Revelion, se taie o ceapă și se scot 12 foi, câte una pentru fiecare lună a viitorului an. Peste fiecare foaie de ceapă se presară o linguriță de sare și se lasă peste noapte. În dimineața de Anul Nou, se verifică cele 12 foi de ceapă. Lunile corespunzătoare foilor în care s-a adunat multă apă vor fi ploioase, iar cele în care sarea a rămas uscată vor fi secetoase.

Bănuțul din pâine

În unele familii se practică obiceiul bănuțului de argint ascuns în aluatul de pâine sau de cozonac. În noaptea de Revelion, înainte de începerea petrecerilor, cozonacul sau pâine cu banul de argint se taie în felii, în felul următor: prima felie este pentru casă, următoare pentru membrul cel mai în vârstă al familiei și tot așa, până când este găsit bănuțul norocos. Persoana în a cărei felie se regăsește acest ban de argint va avea un an nou bun și îmbelșugat.

 

Focurile de Anul Nou

Încă din timpurile străvechi, o practică păgână de a alunga spiritele rele în noaptea dintre ani era să se aprindă focuri mari și să se facă zgomote puternice, să se bată în tobe sau să se tragă clopote. Acest obicei nu s-a pierdut în ziua de azi, ci a fost numai adaptat, la nivel mondial, prin practica artificiilor și a petardelor. La miezul nopții, atunci când vechiul an moare și noul an se naște, artificiile puternice precum și zgomotele asurzitoare ale petardelor se presupune că ”pun pe fugă” spiritele malefice care ar dori să pună stăpânire pe noul an.

Superstiții moderne legate de noaptea de Revelion

Pe lângă tradițiile și obiceiurile din cultura populară, de Revelion se leagă și nenumărate superstiții, care fac această noapte mai amuzantă. Iată câteva dintre acestea.

De Revelion trebuie să mănânci pește

Una dintre superstițiile întâlnite adesea, mai ales în orașele care se află lângă un curs de apă, este că în noaptea dintre ani trebuie să mănânci pește, pentru ca în anul următor să fii la fel de iute ca el. Dacă planifici un revelion în Delta Dunării vei avea cu siguranță în meniu pește, iar dacă anul acesta îți petreci sărbatorile de iarnă la munte, cu atât mai bine, cu cât păstrăvul este considerat cel mai iute dintre pești.

Revelion în haine noi

Se spune că Anul Nou trebuie să te prindă în haine noi, dacă vrei să te înnoiești mult în anul care vine. Așa că înainte de petrecerea de Revelion, caută o ținută care îți place și pregătește-te așa cum se cuvine. Superstiția merge mai departe și spune că măcar unul dintre obiectele vestimentare, aflate la vedere sau nu, să fie roșu,pentur că roșul este culoarea pasiunii, a veseliei și a dragostei.

Sărutul de la miezul nopții

Dacă tot suntem la capitolul dragoste, se spune că la miezul nopții trebuie neapărat să săruți pe cineva, indiferent dacă te afli sau nu sub vâsc. Dacă nu ești implicat într-o relație romantică, dar vrei să găsești un partener în anul care vine, acesta ar fi un mod de a-ți asigura succesul, potrivit superstiției.

Anul Nou cu paharul plin și bani în buzunar

O altă superstiție foarte răspândită atât la noi, cât și în alte țări, este că Anul Nou nu trebuie să te prindă cu paharul, farfuria sau buzunarele goale. Mulți români au grijă ca fix înainte de miezul nopții să aibă asupra lor măcar o bancnotă mai mare, care să simbolizeze prosperitatea din viitorul an. Mai mult decât atât, se spune că dacă ai datorii, este bine să le achiți până la miezul nopții, iar în prima zi din an să nu faci cheltuieli, dacă nu vrei să mergi în pierdere tot anul.

Tradițiile și obiceiurile populare de Anul Nou, precum și superstițiile care se leagă de această sărbătoare, sunt transmise din generație în generație și reprezintă o parte din identitatea noastră. Chiar dacă nu pui foarte mult preț pe aceste superstiții, vei observa că uneori le respecți în mod inconștient. În ce privește tradițiile, este bine că ele încă se păstrează intacte în unele zone și pot fi admirate de turiștii care aleg să facă Revelionul în zonele rurale.